10 mai, 2008

Martor tăcut

Copacu-şi crăcănase trunchiul Să-i facă loc Nefericirii; Şi-ntră Nefericita-ntrânsul Şi-mbătrâni în loc săracul. Plânse … Crezuse că în el Nefericirea Putea să prindă-a căpăta Nebănuite-aprinse daruri Şi forţele de vrajă. În taină … Magia n-a ţinut cu el Şi falnicul stejar de munte Îşi dase jos cojocu-i verde Şi-şi duse duhu-n casa zeilor… Sperând … Dar nu murise-n sinea sa Şi-mi povesti că el voise A se-ntâmpla întocmai Pentru a uita de viaţă. Înţelepciune … Şi-uitase şi de viaţă Şi de moarte. Uitase c-apucase Să vadă timpul Lumii. Uitase c-a fost martor Al propriului destin. Veşnică … Văzuse-ntreaga viaţă-nainte de-a murii!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog