25 mai, 2008

UNDE FUGI COMOARÃ SFÂNTÃ?

Trag de sfoara nedreptãţii sã te-aducã înapoi, Enigmaticã splendoare ce-ţi torci rodul din altoi. Zborul tãu e adorabil şi vibreazã-n necuprins, Armonii fermecãtoare ce în cale-mi s-au întins. Unde fugi comoarã sfântã de nu poţi sã te opreşti, Rostul timpului sã-l umplem cu miresme îngereşti? Astrul dãtãtor de viaţã şi de tainice visãri Ninge-n suflet cu dileme ce se-ascund în aurori. Geniala noastrã fire se disipã-n infinit Erodând sublimul farmec ce în van s-a risipit. Logosul încinge eterul, punând inima pe jar, Inundând imense spaţii, cu subtile ecuaţii… Cadenţând în noi altarul ce se vrea de chihlimbar. Este un fast inestimabil în imensa-ţi modestie şi nu vreau, precum neghiobul, sã şoptesc şi o prostie. Torn în cupa fericirii numai chipul tãu frumos, Irizãri ce îşi revarsã doar sublim armonios. Lunecãm mereu pe-o razã cãtre sufletul iubit Imnuri de mãreaţã slavã trimitem prin infinit. La fereastra luminatã ce aprinde focul viu Infinitã bunãtate dãrui tu celui pustiu. Aticism cu şoapte fine şi cu braţ de serafim, Nuferi sã-i brãzdeze calea tumultosului destin, Azur tandru în petale, aibã-n veci zilele sale!... articol

News bog