14 octombrie, 2008

Catrenele fetei frumoase

Lucian Blaga 
--------------------------------------------------------------------------------
I
Deoarece soarele nu poate să apună făr’ de a-si întoarce privirea după fecioarele cetătii, mă-ntreb: de ce-as fi altfel decât soarele? II
O fată frumoasă e O fereastră deschisă spre paradis. Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis. III
O fată frumoasă e lutul ce-si umple tiparele, desăvârsindu-se pe-o treaptă unde povestile asteaptă. IV
Ce umbră curată aruncă-n lumină o fată! E aproape ca nimicul, singurul lucru fără de pată. V
O fată frumoasă e a traiului ceriste, cerul cerului, podoabă inelului. VI
Frumsete din frumsete te-ai ivit întruchipată fără veste, cum “într-o mie si una de nopti“ povestea naste din poveste. VII
O fată frumoasă e o închipuire ca fumul, de ale cărei tălpi, când umblă, s-ar atârna tărna si drumul. VIII
O fată frumoasă e mirajul din zariste, aurul graiului, lacrima raiului. IX
O fată frumoasă e cum ne-o arată soarele: pe cale veche o minune nouă, curcubeul ce sare din rouă. X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea tărâmului nostru o prelungire de vis, iar printre legende singura adevărată amintire.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog