18 ianuarie, 2009

PEISAJ MARIN CU RĂPIREA EUROPEI

DE CHIALDA RADU VASILE
Suntem tentaţi să credem doar ceea ce vedem sau auzim prin mijloacele media: radio, televiziune, internet şi presă. Însă acestea sunt informaţii care nu pot avea o stabilitate, o calitate sau o precizie clară a finalităţii cu care sunt înzestrate. Ştim foarte bine că despre Uniunea Europeană majoritatea informaţiilor le acumulăm prin aceste mijloace, iar aceasta se întâmplă tocmai din pricina distanţei noastre faţă de evenimentele care promovează simbolurile oficiale şi acţiunile economico-politice şi cultural-educaţionale. Distanţele îngreunează o promovare directă şi astfel rolul mass-mediei devine acela de a inocula mai degrabă simbolurile naţionale în corelaţie strânsă cu cele ale Uniunii Europene. Dacă s-ar face o statistică în ţările nou integrate în Uniune Europeană , am fi poate surprinşi să aflăm, că la nivelul maselor oamenii nu ştiu nimic din ceea ce este în structurile ei profunde noua instituţie multinaţională de guvernare. Oamenii de rând se mulţumesc să cunoască simbolurile oficiale şi principalele instituţii ale Uniunii Europene şi atât.  Poate că singura instituţie care poate oferii mai multe informaţii despre cum, cât, când, de ce şi ce este Uniunea Europeană este şcoala. Aici elevii sunt invitaţi să afle mai multe informaţii. Pe lângă informaţiile suplimentare şi simbolurile oficiale, elevii pot acapara informaţii care ţin de sfera cunoaşterii amănunţite şi detaliate, precum şi din sfera neoficialului. „European Spring Day” este o activitate care a adus o astfel de atmosferă în Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Mârşa.  O suită de cuvântări ale profesorilor din această şcoală au încercat să le arate şi să le transmită copiilor informaţii despre ceea ce este Uniunea Europeană. S-a vorbit într-un mod destul de afectiv şi emoţional despre importanţa de a şti ce este Uniunea Europeană şi despre rolul unei astfel de activităţi în cadrul unei instituţii de învăţământ. De asemenea o parte din copii şi-au exprimat ideile prin câteva desene sugestive care au fost expuse pe parcursul activităţii. S-au ridicat principale le probleme şi s-au comunicat cele mai importante concepte fundamentale care definesc ceea ce jumătate din continent denumeşte cu mândrie de apartenenţă: Uniune Europeană.  Cred însă că pe lângă aceste concepte şi simboluri: globalizare, sistem economic integrator, capitalism moderat, imnul, steagul şi stema Uniunii Europene, este necesar să cunoaştem şi ceea ce le uneşte şi le promovează ca atare şi împreună în acelaşi timp, iar prin activitatea mai sus menţionată, elevii au avut ocazia să li se comunice şi să li se definească aceste concepte.  În primul rând conceptul de „europenism”, care pare, prin atributul-sufix „ism”, un concept integrator, proprietar al tuturor celorlalte concepte şi simboluri europene. Europenismul presupune un posibil început al ceea ce numim Europa. Unul dintre simbolurile ne-oficiale este mitul relatat în străvechile Legende ale Olimpului, în care ne este prezentată scena răpirii Europei de către Zeus, prinţesa regelui Agenor al Feniciei; iar tot în calitate de simbol ne-oficial poate fi tratat şi un tablou extraordinar al lui Lorrain: „peisaj marin cu răpirea Europei.”. De ce simboluri ne-oficiale? Un posibil răspuns poate veni din sfera cercetărilor istoriei primei civilizaţii Europene: „civilizaţia minoică - cretană”. Potrivit acestor cercetări, continentul care poartă denumirea Europa, este denumit aşa datorită faptului că prinţesa răpită de Zeus a născut pe fiul acestuia în insula Creta, o insulă a acestui continent. Cu speranţa că elevii prezenţi la această activitate au reuşit să afle şi astfel de lucruri noi şi interesante, am certitudinea că în acest fel s-a desfăşurat o lecţie completă despre Europa. Căci numai prin simbolurile şi conceptele ne-oficiale putem înţelege mai bine de ce sunt importante simbolurile şi conceptele oficiale ale Uniunii Europene. Iar rolul tuturor acestor comunicări şi relatări, scopul nobil al acestei lecţii este acela de a face posibilă în mintea copiilor o discernere mai clară a simbolurilor europene de cele naţionale. Ceea ce s-a dorit prin această activitate în mod subliminal este inocularea sentimentului de mândrie naţională şi a celui de naţiune de sine stătătoare şi cu drepturi depline în instituţiile Uniunii Europene. Iată că, deşi credem că odată integraţi într-un sistem politico-administrativ şi economic, noi românii ne lovim de sentimentul integrităţii noastre naţionale. Uniunea europeană nu este un paradis la care visează toată lumea, este mai de grabă un sistem contradictoriu (unitate în diversitate) de valori şi principii politico-culturale. „European Spring Day” în calitatea sa de lecţie despre Noi şi Europa, este şi o lecţie deosebită de promovare a valorilor naţionale, tocmai prin caracterului ei de a inocula ce este ceea ce ne dorim (Uniunea Europeană). Să fim aşadar ca Noi şi să ne mândrim ca Noi Europeni.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog