03 februarie, 2009

INSULA ŞERPILOR, VERDICT FINAL LA HAGA, ROMÂNIA A CÂŞTIGAT ÎN INSTANŢĂ

Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) a dat dreptate Romaniei prin faptul ca linia de delimitare nu va fi influentata de Insula Serpilor, care are dreptul la o mare teritoriala de numai 12 mile marine, decizia fiind adoptata in unanimitate de cei 15 judecatori ai Curtii.

Curtea Internationala de Justitie de la Haga a adoptat in unanimitate decizia ca linia de demarcatie a platoului continental din Marea Neagra dintre Romania si Ucraina sa parcurga un arc de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor.

"Curtea a retinut deja ca Insula Serpilor nu poate fi considerata un punct de baza pentru delimitare. Curtea observa ca Insula Serpilor este situata la 20 de mile marine N fata de tarmul Ucrainei, astfel ca orice platou continental si zona exlcusiva generate de aceasta formatiune nu pot depasi efectele generate de tarmul Ucrainei in sine", a citit presedinta Curtii din concluziile care au precedat anuntarea propriu-zisa a solutiei. In uma acestor elemente, Curtea a decis ca formatiune Insula Serpilor sa nu influenteze linia de delimitare, care isi va urma cursul de 12 mile in jurul acesteia, asa cum ceruse Romania. "Avand in vedere ca Insula Serpilor nu influenteaza decizia, Curtea nu considera necesaar sa se pronunte asupra naturii formatiunii", a adaugat judecatoare britanica Rosalyn Higgins, presedinta Curtii. Totusi, avand in vedere ca CIJ a hotarat ca linia de delimitare sa descrie un arc de cerc de 12 mile marine, efectul juridic atribuit este cel al unei stanci. Insula Serpilor nu va fi considerata punct de baza in trasarea liniei de delimitare in Marea Neagra, deci, practic, nu va fi considerata "tarm" al Ucrainei, asa cum ceruse Kievul, a anuntat marti presedinta Curtii Internationale de Justitie, Rosalyn Higgins, dand citire verdictului. Superioritatea geografica a Ucrainei, care argumentase ca tarmul sau la Marea Neagra, de trei ori mai intins decat cel al Romaniei, ii da dreptul la un platou continental mai intins, nu are efectul juridic scontat de Kiev. Preşedinta CIJ a argumentat ca anumite parti din tarmul ucrainean nu au proiectii in Marea Neagra şi nu pot fi, astfel, luate in considerare in baza principiului ca "tarmul domina apele", informeaza NewsIn.

Pe de alta parte, CIJ considera ca intreaga coasta a Romaniei, de 248 de km, este relevanta. Mai mult, punctul de baza cerut de Romania - Digul Sulina -, este luat in considerare, cel de al doilea punct luat in considerare fiind Peninsula Sahalin. Ambele puncte erau contestate de Ucraina, dar CIJ a dat dreptate Romaniei. Linia de echidistanta va fi construita intre cele doua coaste adiacente ale celor doua tari şi va fi astfel ajustata incat sa fie obtinut un rezultat echitabil, a mai argumentat Rosalyn Higgins. De asemenea, CIJ va face testul proportionalitatii deciziei la final, astfel incat suprafata delimitata sa fie proportionala cu lungimea coastelor. Agentul ucrainean Volodimir Vasilenko insistatse, in acest proces, asupra faptului ca Ucraina domina din punct de vedere geografic zona disputata: "Configuratia geografica este un fapt dat, iar statele cu coaste mai mari ar trebui tratate diferit de cele cu coaste mai mici", declara Rodman Bundy, unul dintre expertii internationali ai echipei ucrainene. CIJ considera ca punctul X, cerut de Romania si aflat la 45°14'20''N, 30°29'12'' , pe arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor, nu este sustinut de argumente, dar inclina sa ajusteze astfel linia de demarcatie, incat sa fie respectat arcul de cerc de 12 mile in jurul Insulei Serpilor. Hotararea CIJ abia se contureaza in momentul transmiterii acestei stiri, delimitarea in sine urmand sa se pronunte la sfarsit. Presedinta CIJ, Rosalyn Higgins, da citire in prezent concluziilor din argumentele care au dus la decizia finala a Curtii. "Argumentele Romaniei nu sunt justificate in ceea ce priveste punctul X, aflat la 45°14'20''N, 30°29'12'', din cauza lipsei complete a referirilor - din tratatele semnate intre cele doua tari - la delimitarea maritima la Est de Insula Serpilor", a citit presedinta CIJ din hotararea finala a Curtii.  Pe de alta parte, potrivit argumentelor Curtii, linia de demarcatie din Marea Neagra ar trebui sa respecte arcul de cerc de 12 mile in jurul Insulei Serpilor, dar fara un punct final stabilit.  Romania ceruse ca Insula Serpilor, fiind o roca, sa aiba un efect juridic minim, adica o mare teritoriala de numai 12 mile marine in jur.  Rosalyn Higgins, judecatoarea britanica aflata la prezidiul Curtii Internationale de la Haga, a inceput sa citeasca marti, la ora 11.00 (ora Romaniei) cea de a o suta decizie a Curtii, care priveste delimitarea maritima in Marea Neagra, un proces initiat de Romania impotriva Ucrainei in 2004. Atmosfera era, marti dimineata, la cote emotionale maxime in Palatul Pacii, sediul Curtii Internationale de la Haga. Forfota jurnalistilor romani si ucraineni si nelinistea oficialilor de ambele parti crea o tensiune de nedescris, cu atat mai mult cu cat se stie ca, cel putin in Romania, asteptarea este foarte intensa. Toata lumea se ui ta intrebatoare la agentul Romaniei Bogdan Aurescu, dar nici el nu stia inca ce a decis Curtea. Acesta a spus pana in ultima clipa ca este increzator in soliditatea argumentelor Romaniei si in justetea dreptului international. Echipa Romaniei, ai carei membri erau vadit emotionati, va afla decizia CIJ odata cu cei aflati in sala. Sentimentul care parea impartasit de cei prezenti poate fi rezumat cu uzitata, dar atat de incarcata expresie "este o zi istorica". Cand cei 15 judecatori au pasit in Marea Sala a Justitiei toti cei din audienta au amutit. Mai sunt doar cateva zeci de minute pana la aflarea deciziei.  Dupa citire, originalele hotararii semnate de presedinte si grefier si avand sigiliul CIJ se transmit agentilor. Secretarul General ONU este informat direct cu privire la hotarare. Concret, hotararea Curtii va stabili o linie de delimitare definita prin coordonate geografice, in functie de care se va sti ce suprafata de platou continental si zona economica exclusiva apartine Romaniei si respectiv ce suprafata de platou continental si zona economica exclusiva apartine Ucrainei. Solutia propusa de Romania pentru delimitare consta intr-o linie care porneste de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele doua state urmand arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor pana la un punct aflat la est de aceasta formatiune maritima, apoi pe linia de echidistanta intre coastele relevante adiacente ale celor doua state pana la punctul unde linia de echidistanta se transforma intr-o linie mediana intre coastele relevante opuse ale Romaniei si Ucrainei, apoi spre sud pe aceasta linie mediana.  Mai exact, linia propusa de Romania are urmatoarea descriere: de la punctul F, situat la 45°05'21''N, 30°02'27''E, trece pe arcul de cerc ce inconjoara Insula Serpilor, pana la punctul X, aflat la 45°14'20''N, 30°29'12'' E, apoi de la punctul X intr-un segment drept pana la Punctul Y, situat la 45°11'59''N, 30°49'16''E. Apoi pe linia de echidistanta intre coastele adiacente relevante ale Romaniei si Ucrainei, de la punctul Y, trecand prin Punctul D, situat la 45°12'10''N, 30°59'46''E, pana la punctul T, aflat la 45°09'45'' N, 31°08'40''E, si apoi pe linia mediana intre tarmurile opuse relevante ale Romaniei si Ucrainei, de la punctul T – trecand prin punctele avand coordonatele de 44°35'00''N, 31°13'43''E si respectiv de 44°04'05''N, 31°24'40'' E, pana la punctul Z, situat la 43°26'50''N, 31°20'10''E. Pe de alta parte, Ucraina a cerut o linie care parcurge urmatoarele puncte: de la punctul identificat si de Romania si mentionat in Tratatul politic din 1997 dintre Ucraina si Romania, avand coordonatele 45° 05' 21" N; 30° 02' 27" E, se traseaza un segment drept pana la un al doilea punct, cu descrierea 44° 54' 00" N; 30° 06' 00" E; din al doilea punct linia trece prin azimutul 156° catre punctul al treilea, avand coordonatele 43° 20' 37" N; 31° 05' 39" E si apoi continua de-a lungul aceluiasi azimut.  Miza procesului este in primul rand una economica, iar castigul se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani. De altfel, dupa aflarea deciziei Curtii de la Haga, companiile care au perimetre concesionate in Marea Neagra pot relua activitatile de explorare si exploatare, iar perimetrele neconcesionate vor fi scoase la licitatie pentru firme romanesti si straine.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog