30 martie, 2009

Prietenia

Pe fratele tău îl poţi apăra de oricine dar nu şi de el însuşi. (arab) Nici atunci când la poarta fiecăruia va curge o fântână de argint, oamenii nu vor înceta să aibă nevoie unii de alţii. (arab) Dacă nu poţi să-l ajuţi, cel puţin nu-l încurca. (arab) Dacă ai un prieten frecventează-l fiindcă spinii şi mărăcinii cresc repede pe drumul neumblat. (arab) Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur. (arab) Gaura unui ac de cusut este suficientă pentru doi prieteni adevăraţi. (arab) Nu dori bogăţie prietenului tău căci îl vei pierde. (arab) Prietenia este o plăcere care nu face decât să crească pe măsură ce îmbătrâneşte. (arab) Prietenia celor puternici, jurământul femeii şi soarele de iarnă durează cel mai puţin. (arab) Dacă nu ai prieten ia-ţi o pisică. (arab) Dacă prietenul tău este dulce, nu-l mânca de tot. (arab) Sinceritatea este oglinda prieteniei. (arab) Străin se simte cel care nu are prieteni. (arab) Nu te certa cu vecinul cu care te întâlneşti în fiecare dimineaţă. (arab) Nu-ţi cumpăra casă, cumpără-ţi un vecin. (armean) Ai un vecin liniştit, ai viaţă liniştită. (armean) Un prieten în satul meu valorează mai mult decât şaisprezece fraţi influenţi la curte. (chinez) Cu greu se poate face un prieten într-un an, uşor se poate pierde într-o oră. (chinez) Prietenii cei buni sunt cei vechi, hainele sunt bune noi. (chinez) A te întâlni cu cineva şi a te împrieteni cu el, nimic mai uşor; a rămâne împreună şi a trăi în pace – iată ce este greu. (chinez) Când cumperi un cal uite-te la gura lui; când îţi alegi un prieten, uite-te la sufletul lui. (chinez) Mai bine să te ai de rău cu o rudă din depărtare decât cu vecinul tău. Mai bine să te cerţi cu socrii decât cu vecinii. (indian) Dacă prietenul îţi este în pericol, mai întâi salvează-l, şi apoi ceartă-l pentru imprudenţa lui. (indian) E greu să mai lipeşti vasul spart. (indian) Nu rupe firul prieteniei, fiindcă dacă-l vei lega din nou va rămâne nodul. (indian) Înţelepţii chiar dacă au de toate, caută să-şi facă prieteni. (indian) Nu-ţi jigni prietenul atribuindu-i merite pe care nu le are. (indian) Prietenul îl încerci când eşti la necaz, eroul în luptă şi omul cinstit când e vorba de datorii. (indian) Nu ai prieten mai bun decât pe fratele tău; nu ai duşman mai mare decât pe fratele tău. (indian) Depărtarea nu este depărtare dacă sufletele sunt apropiate. (indian) Găseşte prieteni în zile bune pentru a-i pune la încercare în zilele rele. (indian) Îi bănuieşti pe prieteni, îţi faci rău ţie! (indian) Acela îţi este prieten care îţi ţine umbrela deasupra capului când plouă. (indian) Prietenia dispare unde egalitatea încetează. (indian) Un singur deget nu poate să prindă puricele. (indochina) O întâlnire nu este altceva decât începutul unei despărţiri. (japonez) O scânteie nu e foc; un singur om nu e om. (mongol) Sprijinul casei – pilonii; sprijinul în nenorocire – prietenul adevărat. (mongol) Înainte de a cumpăra casa află cine îţi va fi vecin. (persan) Urechea unui ac este destul de mare pentru doi prieteni; lumea e prea mică pentru doi duşmani. (persan) Prietenul tuturor nu e prietenul nimănui. (persan) Vecinul bun e milă dumnezeiască. (persan) Mai bine să-ţi fie duşman paşa decât vecinul. (turc) Dacă vecinul e bun stai pe loc chiar dacă locul e rău. (turc) Să mănânci şi să bei cu prietenii dar să nu faci afaceri cu ei. (turc) Să nu-ţi spui secretele prietenului fiindcă şi el are un prieten căruia i-l va spune. (turc) Piatra pe care o aruncă prietenul în tine nu-ţi sparge capul. (turc) Prietenul te face să plângi, duşmanul, să râzi. (turc) Un prieten se câştigă în patruzeci de ani. (turc) Dacă vrei să câştigi ceva, atunci câştigă-ţi prieteni fiindcă duşmani naşte şi mama. (turc) Decât prietenia ignorantului, mai bine duşmănia învăţatului. (turc) De multe ori prietenii îţi fac mai multe griji decât duşmanii. (turc) Orice să fie nou, dar prietenul să fie vechi. (turc) Când eşti acasă sprijină-te pe părinţi; când ai trecut pragul casei, sprijină-te pe prieteni.  Egalitatea este sufletul prieteniei. (Aristotel) Omul este o fiinţă sociabilă. (Aristotel) Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. (Aristotel) Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată. (Cato cel Bătrân) Nimic nu-i mai ruşinos decât să te războieşti cu acela cu care ai trăit în intimitate. (Cicero) Cleobul spunea că preferă să fie arbitru între (doi) duşmani, decât între (doi) prieteni; căci, în orice caz, unul din prieteni îi va fi duşman, pe când dintre duşmani, unul îi va fi prieten. (Cleobulus) Acordul felului de a gândi naşte prietenia. (Democrit) Nu căuta niciodată să te faci judecător între doi prieteni. (Menander) Ajută-i pe cei săraci, fă-i pe oameni fericiţi, pe cât poţi; este singurul lucru care dăinuie, pentru că, atunci când soarta îţi va fi potrivnică, salvarea ta va veni de aici: este mult mai preţios un prieten adevărat decât un tezaur care zace undeva îngropat. (Menandru) Virtutea este fundamentul amiciţiei; pentru a o păstra nu este nevoie decât de caritatea reciprocă. Aceasta este simplă şi nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Şi dacă ea găseşte multe avantaje fără a le căuta (căci cine ar putea enumera foloasele şi farmecele prieteniei?), caritatea n-are nevoie de stimuli exteriori, este mulţumită de sine însăşi, ea este pentru sine un pinten şi o recompensă. (Petrarca) Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani: prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie. (Plutarh) Nu-ţi face repede prieteni, dar după ce ţi i-ai făcut, nu-i îndepărta repede de le tine. (Solon) Cine cere ceva greu îşi refuză singur. (Syrus) Patru feluri de prieteni sunt în realitate duşmani: cel ce profită de prietenul său, cel care nu-l ajută decât cu vorba, cel care-l linguşeşte, cel care-l ruinează. (Digha-Nikaya) Şapte categorii de persoane nu preţuiesc nimic pentru a ţi-i face prieteni: - un om de rang superior; - un om prea tânăr; - un om puternic la trup care n-a fost niciodată bolnav; - un om care iubeşte prea mult băutura; - un om iute şi bătăios; - un mincinos3 - un avar. Sunt trei amici buni: - un om care face cadouri; - doctorul; - omul inteligent. (Kennko) Cel care-i veşnic cu mâna întinsă nu poate fi privit cu plăcere, chiar dacă-i un prieten. (Pancatantra) Ce nu pot realiza doi oameni care sunt de acord? (Somadeva) Prietenia îndoieşte bucuriile şi înjumătăţeşte necazurile. (Bacon) Oamenilor nu le pasă de câte ştii, până nu află cât de mult îţi pasă de ei. Arată-ţi mai întâi grija faţă de om, apoi le poţi cere să facă orice. (Balzac) Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la deznădejde. (Balzac) Devotamentul este nobleţea însăşi. (Balzac) Rămâi singur sau dacă alegi prietenia, ia-l pe prieten aşa cum este. (BachârIbn Burd) Frecventarea prietenilor să-ţi fie ca o şcoală şi convorbirea cu ei învăţătură. Fă-ţi din prietenul tău un învăţător şi uneşte prin el foloasele instrucţiei cu plăcerea conversaţiei. (Gracian)  Deşi era înconjurat de prieteni buni, iepurele a fost mâncat de câini. (Ignacy Krasicki) În ceea ce priveşte „datoriile etice”, izbutim într-adevăr să tratăm pe aproapele cum ne tratăm şi pe noi înşine. Vreau să spun că: de datoriile cele mai mari faţă de noi înşine, cu toate că suntem atât de egocentrici, uităm tot aşa de mult ca şi de cele faţă de alţii. (Lucian Blaga) Cei mai mulţi oameni îşi sunt atât de străini, încât ar trebui să vorbească la persoana a treia despre ei înşişi, cam aşa cum vorbesc copii. (Lucian Blaga) Există oameni pe care nu îndrăzneşti să-i ataci, fiindcă ei se ascund în murdăria lor proprie, ca sepia. (Lucian Blaga) Voiţi să aveţi mulţi care să vă ajute? Căutaţi să n-aveţi nevoie de ei. (Manzoni) Îi arăt defectele când este de faţă şi-i laud calităţile când lipseşte. (Sa’id Ibn Al-’Ass) E mai ruşinos să nu ai încredere într-un prieten decât să fii înşelat de el. (Schopenhauer) E bine să te înduioşezi de nenorocirea prietenilor tăi, dar mai bine este să le vii în ajutor. (Voltaire)   Diverse Cere ajutor de la acela pe care l-ai chemat la farfuria ta. (arab) Corabia cu prea mulţi marinari se scufundă. (arab) Când câinele are bani, i se spune: “Domnule câine!”. (arab) Când un câine te ajută să treci fluviul, nu întreba dacă are râie. (arab) Cine dispreţuieşte un lucru îl va pierde. (arab) Visele unei pisici sunt pline cu şoareci (arab) Când ceaşca este spartă de stăpâna casei nu se aude nici un zgomot. (arab) Cine se tăvăleşte în tărâţe va fi mâncat de vaci. (arab) Pasărea flămândă îşi face cuib chiar lângă şoim. (arab) Să nu ai încredere în noroc până nu intri în mormânt. (arab) Începutul pomului se află în sâmbure. (arab) Cine este obişnuit cu pâine de la tine, îi va fi foame numai cât te vede. (arab) Când avem nevoie de câine îi spunem: “Bună ziua domnule Câine!” (arab) Cine fură un ac sau cine fură o cămilă tot hoţ se numeşte. (armean) Cine ştie o meserie rămâne flămând până la prânz; cine nu, până seara. (armean) Meseria este ca un izvor: nici nu se revarsă nici nu seacă. (chiar dacă nu te îmbogăţeşte, oricum nu eşti sărac lipit) (armean) Nimic nu e mai ieftin decât lucrul scump. (armean) Pentru a vinde e de ajuns un ochi; pentru cine cumpără, nici o mie. (armean) Fiecare om are în inima sa un leu care dormitează. (armean) Nu faci miel din câine tăindu-i coada. (armean) Cine pleacă din casa lui pentru a merge în căutarea fericirii, aleargă după o umbră. (chinez) Nu se acuză niciodată fără a se minţi puţin. (chinez) Uşa cea mai bine încuiată este cea pe care o putem lăsa deschisă. (chinez) A sluji unui prinţ e ca şi cum ai adormi cu un tigru. (chinez) Cine-şi uită strămoşii e ca un râu fără izvor, ca un arbore fără rădăcini. (chinez) Controlează-te chiar la tine acasă; nu comite nimic care te-ar face să roşeşti. (chinez) Se hrăneşte o armată timp de o mie de zile; se foloseşte soldatul doar un moment. (chinez) Lemnele de foc nu se vând în pădure şi nici peştele pe lac. (chinez) Cu cât sunt mai multe legi, cu atât sunt şi hoţi mai mulţi. (chinez) Omul care nu ştie să surâdă să nu-şi deschidă prăvălie. (chinez) Obiceiul şi chelia dispar odată cu moartea. (indian) Dacă înveţi să furi, trebuie să înveţi şi să mori. (indian) Dacă e scump vei plânge o singură dată; dacă e ieftin nu vei înceta să plângi. (indian) Un hoţ prinde alt hoţ, aşa cum un ghimpe scoate alt ghimpe. (indian) Hoţul începe să fure fructe şi termină cu elefantul regelui. (indian) Vaca va vorbi şi din stomacul hoţului. (indian) Dacă află trei persoane, află şi treizeci. (india) Şi oalele se ciocnesc dacă se află împreună. (indian) Supuşii au de suferit când regele nu ştie să conducă, aşa cum au de suferit cei dintr-o familie când gospodina nu e pricepută. (indian) Cenuşa cade în capul celui care o aruncă în sus. (indian) “Nu ştiu, nu pot, nu am” – poţi să scapi de oricine cu aceste trei pretexte. (indian) Peştele, ca şi musafirul, sunt buni numai două zile. (indian) Cine încearcă zece meserii nu-şi câştigă pâinea cu nici una. (indian) Pentru monedele făcute din argilă, vei primi plăcintă făcută din cenuşă. (indian) Nu-l întreba despre bătălie pe comandantul armatei învinse. (japonez) Ai ochi de vultur când cauţi ce te interesează. (japonez) A primi un favor înseamnă a-ţi vinde libertatea. (latin) Dacă în plină zi regele îţi spune că e noapte, admiră stelele. (persan) Dacă ai bani, şi în pădure găseşti ciorbă. (persan) Cât timp poţi trăi în pace nu bate la poarta războiului. (persan) În faţa oaspetelui nu baţi câinele. (persan) Durerile de dinţi şi datoriile sunt asemănătoare: ori le scoţi ori le plăteşti, doar atunci te linişteşti. (persan) Musafirul ne e drag până în trei zile. (persan) Chiar dacă-ţi este duşman, primeşte-ţi oaspetele cu cinste. (persan) Te duci şi cucereşti ţara duşmanului; duşmanul vine şi cucereşte ţara ta. (cotropitorii vor fi mereu sub spectrul nefast al revanşei aducătoare de noi conflicte) (sumer) Trei mutări fac câte un incendiu. (turc) Cine urcă măgarul pe acoperiş va trebui să-l şi coboare. (turc) Nu construieşti o geamie cu banii de la jocul de noroc. (turc) Avuţia jucătorului de noroc este înjurătura. (turc) Hoţul din casă e greu de descoperit. (turc) Hoţul începe de la o pâine. (turc) Osul e cel care ţine gura închisă câinelui. (turc) Cui îi place pilaful, poartă lingura la el. (turc) Omul care e om şi din piatră îşi scoate pâinea. (turc) Lucrul cumpărat este cel mai ieftin. (nu creează obligaţii aşa cum se întâmplă cu lucrul primit în dar).  Ce-i al meu este al meu, ce-i al tău este negociabil. Să nu faci negoţ decât cu bani gheaţă, a da pe datorie duce la neînţelegeri şi la ruperea relaţiilor. (Abu Shakur) Înţelepţii învaţă foarte multe de la duşmanii lor. (Aristofan, 445-383 î.Hr.) Cel care priveşte toate cu uşurinţă, va avea multe greutăţi. (Lao Tse) Conduce bine cel care conduce mai puţin. (Lao Tse) Înainte de a ţi se încredinţa cârma corăbiei, trebuie să fi fost vâslaş; să fi vegheat la proră şi să fi urmărit vânturile, dacă vrei să conduci tu însuţi corabia. (Aristofan) Prima calitate a stilului este claritatea. (Aristotel) Hoţul îl recunoaşte pe hoţ, iar lupul pe lup. (Callimah) Garantează, şi paguba e gata. (Chilo) Istoria este filosofia predând prin exemple. (Dionis de Halicarnas) Suntem capricioşi când suntem fericiţi. (Eschil) Nu există nici un mijloc de a te apăra în faţa celui hotărât să se poarte nedrept. (Esop) Cine va mai număra luptele pierdute în ziua victoriei? (Bjornstjerne Bjornson) Fiecare om are cu necesitate cea mai înaltă idee despre sine; în consecinţă, fiecare respectă în altul numai imaginea sa proprie şi asemănarea cu dânsul.( Cl. A. Helvetius) Oamenii care au funcţii înalte sunt de trei ori servitori: servitori ai guvernului sau ai statului, servitori ai reputaţiei lor şi servitori ai problemelor lor. (Francis Bacon) Nu trebuie să doarmă toată noaptea conducătorul căruia i s-a încredinţat soarta poporului şi care are atâtea griji. (Homerus) (Pentru) tot ce aiurează regii, sufăr aheii. (Horatius) Nicăieri rezultatele nu corespund mai puţin aşteptărilor ca în război. (Livius) Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos. (Ovidius) Câte de multe lucruri sunt socotite imposibile, înainte de a fi realizate! (Plinius) Cea mai mare calitate a unui general de armată este aceea de a forţa duşmanii să lupte când el este cel mai puternic, şi să nu se lase forţat, când el este cel mai slab. (Plutarh) Omul este măsura tuturor lucrurilor. (Protagoras) Destinul îl duce pe cel care vrea şi-l trage pe cel care se opune. (Seneca) Fii sigur că un stat în care nu există pedeapsă pentru neobrăzare şi pentru libertatea de a face orice sfârşeşte prin a se prăbuşi. (Sofocle) Condu, învăţând mai întâi să fii condus; căci învăţând a fi condus, vei şti să conduci. (Solon) În înfăptuirile mari e greu să fii pe placul tuturor. (Solon) Trist ajutor e acela care, în timp ce sprijină, vatămă! (Syrus) De chibzuinţa comandantului atârnă vitejia soldaţilor. (Syrus) Pe nedrept acuză pe Neptun acela care naufragiază a doua oară. (Syrus) Cei ce oftează îmbătrânesc într-o singură zi. (Teocrit) Să nu juri că “asta nu se va întâmpla niciodată”. (Theognis) Cu picăturile de apă care cad una câte una, puţin câte puţin, se (poate) umple un vas. Aceasta-i legea oricărei acumulări de bani, de cunoştinţe şi de merit religios. (Hitopadeca) Otravă este ştiinţa rău învăţată, otravă este mâncarea la indigestie, otravă este jocul de noroc pentru cel sărac, otravă este femeia tânără pentru un bătrân. (Hitopadeca) Regele, căruia medicul, învăţătorul şi ministrul său îi spun (numai) ceea ce-i place, îşi pierde iute sănătatea, virtutea şi vistieria. (Hitopadeca) Regele să-şi ocrotească supuşii, ca un tată, împotriva hoţilor, dregătorilor, duşmanilor, împotriva favoritului său şi a propriei sale lăcomii. (Hitopadeca) Să-l câştigi pe prieten prin sinceritate, pe duşman prin purtare iscusită, şi prin putere, pe cel avid prin bani, pe stăpân prin serviciu, pe brahman prin stimă, pe o femeie tânără prin iubire, pe rude prin îngăduinţă, pe cel violent prin laude, pe învăţător prin plecăciuni, pe cel prost prin istorisiri, pe cel deştept prin ştiinţe, pe cel pasionat de ceva prin ceea ce-l pasionează, pe toată lumea printr-un caracter ales. (Navaratnaparikşa) Un singur rege puternic într-o ţară este spre binele ei. (Când sunt mai) mulţi, ei îi aduc pierzarea. (Pancatantra) Într-o ţară fără stăpân până şi hoţii nu sunt în siguranţă; pentru că doi iau prada de la unul şi mulţi de la doi. (Ramayana) Dacă îndepărtezi dreptatea, regatele nu sunt decât mari bande de tâlhari. (Augustin) Ce sunt domniile fără justiţie decât nişte mari tâlhării? (Augustin) Norocul? De când alergi după el ţi-l făceai singur. (Al. Vlahuţă) Adevărul aşteaptă. Numai minciuna e grăbită. (Al. Vlahuţă) Persecuţia este foarte logică. Toleranţa religioasă este un fel de lipsă de credinţă. (Ambrose Bierce) În tinereţea unui stat înfloresc armele; la vârsta mijlocie a unui stat, învăţătura; după aceea ambele împreună pentru un timp oarecare; la vârsta declinului unui stat înfloresc meşteşugurile şi comerţul. (Bacon) Cei patru stâlpi ai cârmuirii sunt: religia, justiţia, consiliul şi visteria. (Bacon) Când un stat devine prea puternic, el e ca o apă care se revarsă singur, după cum s-a văzut la state ca Roma, Turcia, Spania ş. a. m. d. (Bacon) Curţile de justiţie seamănă în general cu un tufiş; când oile caută adăpost acolo, împotriva vremii rele, e sigur că vor pierde o parte din lâna lor. (Bacon) O libertate fără limite ucide libertatea. (Balzac) Cele mai mari minciuni se spun înainte de alegeri, după vânătoare şi în timp de război. (Bismark)  Cultura consumistă, care concentrează interesul omului asupra bunurilor de consum, îl distrage de la bunurile spirituale şi sufocă în el valorile culturale şi religioase, închizându-l în orizontul restrâns al unui trist naturalism. (Carlo Flore) Este dorită lenea celui rău şi tăcerea prostului. (Chamfort) Oamenii ar trebui să fie mulţumiţi cu răul şi să nu ceară mai răul. (Costas Varnalis) Nu pot înţelege de ce este mai glorios să bombardezi un oraş decât să asasinezi pe cineva cu securea. (Dostoievski) Dacă una dintre părţi încearcă să câştige totul fără a face nici o concesie, nu vor putea fi obţinute rezultate favorabile iar încrederea se va pierde. (Inoue Kaoru, om de stat japonez , 1836-1915) Marile imperii, sufletele mici şi creierele mărginite se îmbolnăvesc împreună. (Edmund Burke – scriitor şi orator britanic, 1729-1797) Judecata generaţiilor viitoare este deja injustă pentru că are loc în absenţa acuzatului. (E. Kroski) Lucrurile nu îngăduie să fie mult timp rău conduse. (Emerson) În ordinea naturii noi nu putem înapoia binefacerile acelora de la care le primim, sau numai rar. Dar binefacerea pe care o primim trebuie restituită cuiva rând cu rând, faptă cu faptă, centimă cu centimă. Feriţi-vă ca prea mult bine să stea în mâna voastră. El se va strica iute… Plătiţi-l repede în vreun fel. (Emerson) Religia industrială tinde să reducă omul la calitatea de sclav al economiei şi al sistemelor inventate de el. la capătul unui şir lung de facturi pentru lumină, gaz şi telefon, acesta nu întrevede nimic altceva decât nota de plată de la pompele funebre. (Eric Fromm) Păzeşte-te să scrii prea bine. Este maniera cea mai rea din câte există. Limbile sunt creaţii spontane; opera popoarelor. Nu trebuie să le folosim cu prea mult rafinament. (France) Publicitatea constă din optzeci şi cinci la sută confuzie şi cincisprezece la sută comision. (Fred Alen) Omul nu est nimic altceva decât înşiruirea faptelor sale. (Georg Wilhem Friedrich Hegel) Războiul, comerţul şi pirateria alcătuiesc o trinitate inseparabilă. (Goethe) Fiecare ar fi ajuns să exceleze în ceva, dacă şi-ar fi cunoscut aptitudinea sa de căpetenie. (Gracian) Cu cât o civilizaţie progresează mai repede, cu atât ea moare pentru a lăsa loc alteia. (Havelock Ellis) Cine vrea să fie în relaţii bune cu toţi, va pierde repede sensul drumului drept. (Ivan Franko) Degeaba dăm de mâncare lupului, totdeauna se va uita în direcţia pădurii. (Ivan Turgheniev) Politeţea este un fel de atenuator care acoperă asperităţile caracterului nostru şi prevenire ca alţii să nu fie răniţi. (J. Joubert) Dacă datorezi băncii o sută de lire, ai într-adevăr o problemă. Dar dacă îi datorezi un milion, cea care are probleme e banca. (John Maynard Keynes) În cazul unui rău mare, un remediu mic nu dă un rezultat mic; un remediu mic nu dă pur şi simplu nici un rezultat! (John Stuart Mill) Comunicarea între diplomaţi este ca o stradă cu două sensuri; nu te poţi aştepta să obţii multe informaţii decât dacă eşti capabil să comunici tu însuţi informaţii. (Karl Gruber – om de stat austriac) Cei care fără a ne cunoaşte îndestul gândesc rău despre noi, nu pe noi ne atacă, ci închipuirea minţii lor. (La Bruyere) Politeţea face ca omul să apară în exterior aşa cum ar trebui să fie în interior. (La Bruyère) Nebunii bătrâni sunt mai nebuni decât cei tineri. (La Rochefoucauld) Arta de a şti să pui bine în acţiune calităţi mediocre fură stima şi dă adesea mai multă reputaţie decât meritul adevărat. (La Rochefoucauld) Vrei să ataşezi pe cineva la interesele tale? contează mai mult pe binefacerile pe care le aşteaptă de la tine, decât pe acele pe care le-a primit. Speranţa are mai multă putere asupra spiritului omenesc decât recunoştinţa. (La Rochefoucauld) Cu binefacerile e ca şi cu zarurile: ele trebuie aruncate la întâmplare. (La Rochefoucauld) Cine nu pedepseşte nedreptate porunceşte să fie făcută. (Leonardo da Vinci) Unicul ţel al tribunalelor este să menţină societatea în starea sa actuală. (Lev Tolstoi) Mulţi stau orbi şi surzi în marele templu al naturii. (Lubbock) Tocmai mişcarea cea mare, ce-o facem, mişcarea dimpreună cu pământul în spaţiul cosmic, n-o simţim. Tot astfel nu simţim nici ce se întâmplă cu noi din punct de vedere metafizic, care-i rolul nostru în tragedia sau comedia cosmică. (Lucian Blaga) A trăi pentru a consuma şi a consuma pentru a trăi constituie unul din cercurile vicioase cele mai periculoase ce caracterizează în mod relevant condiţia noastră socială şi existenţială. (M. Pollo – sociolog) Oamenii schimbă bucuros domnitorii, crezând că situaţia lor va deveni mai bună, şi această credinţă îi face să ia armele împotriva celui care-i cârmuieşte; aici el se înşeală, pentru că văd după aceea prin experienţă că starea lor a devenit mai rea. (Machiavelli) Nu există lucru mai greu de făcut, nici mai îndoielnic în reuşită, nici mai primejdios de întreprins, decât a introduce cel dintâi orânduieli noi. (Machiavelli) Cine doreşte ca vârsta de aur a omenirii să se întoarcă, n-ar trebui să uite că pe atunci oamenii se hrăneau cu ghindă. (Mandeville) În nenorocirile publice şi-n tulburările de lungă durată a ordinii obişnuite, oricare ar fi ea, se observă totdeauna o sporire, o înălţare a virtuţilor; însă, în acelaşi timp, nu lipseşte niciodată şi o creştere a depravării, de obicei cu mult mai generală. (Manzoni) Sinuciderea este cea mai imorală dintre crime. (Massimo Bontepelli) Pentru a câştiga pe oameni nu este o cale mai bună decât aceea de a ne împodobi în ochii lor cu înclinaţiile lor, de a rosti maximele lor, de a tămâia defectele lor şi de a aplauda ceea ce fac. (Moliere) Acela care ştie să flateze, ştie la fel de bine să bârfească, să defăimeze, să clevetească, să clevetească. (Napoleon Bonaparte) În 99 de cazuri din 100, ceea ce este numită „opinie publică” este de fapt un fals grosolan. (Nicolae al II-lea) Fereşte-te să te afli în patru situaţii periculoase: Să nu te duci niciodată la un sultan, chiar dacă te-ai strădui să-l sfătuieşti de bine şi să-l aperi de rău. Să nu rămâi între patru ochi cu o femeie care nu este a ta, chiar dacă ai de gând să-i citeşti din Coran. Să nu te împrieteneşti cu cel care s-a certat cu apropiaţii lui, căci el se va certa şi mi repede cu tine. Să nu rosteşti niciodată vreun cuvânt pe care l-ai putea regreta a doua zi. (Omar Ibn Abd-Al-Aziz) Candoarea şi probitatea sunt mult mai aproape de dobândirea succesului decât subtilitatea şi fineţea. (Cardinalul Richelieu, 1585-1642) Făcând o promisiune, contractăm o datorie. (Robert William Service) Nu destăinui prietenului tău toate secretele vieţii tale; se poate prea bine ca într-o zi să-ţi devină duşman. Nu fă duşmanului tău tot răul pe care i-l poţi face; se poate prea bine ca într-o zi să-ţi devină prieten. (Saadi) Nu cunosc nici o excepţie de la această regulă: este mai puţin costisitor să cumperi lapte decât să ai o vacă. (Samuel Butler) Stârneşte tigrul din pustiurile Hircaniei, luptă-te cu leul pe jumătate mort de foame, ca să-i iei prada; riscul e mai mic decât dacă stârneşti focul mocnit al fanatismului sălbatic. (Scott) Nu te poţi sustrage de la îndatoriri, rămânând totodată om de onoare. (Shakespeare) Omul prometeic nu recunoaşte concretul real aşa cum a fost zidit el de Dumnezeu, ci caută să dea formă realităţii după chipul şi asemănarea sa, ca să trăiască astfel ca un suveran şi obstinat într-o lume de ideal şi vis, adică într-o lume artificială. (Schelling) Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse, îndeosebi când ele nu fac doi bani. (Sinclair Levis) Politeţea este prudenţă; prin urmare lipsa de politeţe este prostie, fiindcă îşi face fără nici o trebuinţă şi dinadins duşmani. (Schopenhauer) Cu cât inspiri o simpatie mai generală, cu atât inspiri o simpatie mai puţin profundă. (Stendhal) Nu poate fi un ambasador perfect acela care nu este în acelaşi timp un bun orator. (Torquato Tasso- scriitor italian din renaştere) Guvernele impun justiţia, dar ar putea ei s-o impună dacă n-ar fi violat-o mai întâi pentru a-şi întemeia stăpânirea? (Ugo Foscolo) Tratăm pe oameni ca pe scrisorile primite; le citim cu grabă, dar nu le mai recitim. (Voltaire) Cel care n-a simţit niciodată farmecul unei prietenii sincere şi dezinteresate nu cunoaşte toată fericirea pe care un om o poate primi de la alt om. (Young) Cred că firul de iarbă nu este mai neînsemnat decât ziua stelară. Şi furnica-i la fel de perfectă. Şi un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare. Şi brotăcelul este o capodoperă comparabilă cu cele mai mari. (Walt Whitman) Nici o putere nu poate fi de acord să negocieze ceea ce consideră a fi însăşi condiţia existenţei ei. (Henry A. Kissinger)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog