09 februarie, 2010

Artefacte ascuţite din Rai

Doi plopi de oţel inoxidabil
Şi un coronament de cuţite,
Ţineau cerul pe umerii lor…
Unul la un capăt de lume,
Iar celălalt la sud.

Când soarele-i la răsărit,
Suliţe de-oţel însângerează norii…
Când soarele-i la marele apus,
Plopii-nfloresc cu-arome dulci
Din mii de petale violet.

Titanii plopi din altă lume
Ce stau la capete de sorţi,
Se-ntersectează-n crengi albastre
Şi ne răsar din ascuţimi atinse,
Ba soare-n zori, ba lună-n fiecare seară.

Şi fiecare floare ce se naşte
E-un măr de aur ca-n poveşti,
Un fruct proptit în frunze de-andezit…
Iar oamenii de jos se-ntreabă
De ce nu pică-ofranda de lumină.

Şi fiecare înflorire cu mireasmă
E o dovadă de iertare
Şi-un pas de sfântă pregătire…
Căci oamenilor le este viaţa
Petrecere-ntru devenire.

Doar plopii de oţel inoxidabil
Şi crengile-ascuţite
Ce ne-mpânzesc văzduhul nobil,
Ne-au mai rămas ca artefacte
Din Raiul ce-am pierdut.

2 comentarii:

  • Ana Maria says:
    12 februarie 2010, 21:25

    Frumos acasa la Sighi..

  • RADU VASILE CHIALDA says:
    12 februarie 2010, 21:27

    la sighi?
    am sa revin si acolo odata ce imi inchei conturile cu iasul

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog