06 august, 2010

Iadul...

Exista viata dupa moarte? Daca da, cum este in lumea de dincolo? Iata doua dintre intrebarile la care omul a incercat sa raspunda de-a lungul existentei sale. In majoritatea religiilor exista ideea unei a doua vieti de fericire sau chinuri eterne.
Existenta de dupa moarte este intotdeauna legata de faptele pe care omul le-a savarsit in timpul vietii pe Pamant si care ii contureaza mai departe spiritul drept bun sau rau. Nu intodeuna exista, insa, si un judecator sau mai multi judecatori supremi care sa judece spiritul celui raposat.

Cum arata locurile unde oamenii isi primesc pedeapsa vesnica pentru greselile pe care le-au facut? Fiecare cultura, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre a incercat sa creeze o imagine a ceea ce inseamna taramul “raului”.

Iata cateva dintre ele:

Tartar

In mitologia greaca, exista un abis adanc si intunecat folosit ca o temnita de tortura, chin si suferinta pentru toti locuitorii ei. Tartarul se gaseste, de fapt, de desubtul “Lumii din adancuri” in conceptia antica – sub Uranus, Gaia si Pontus (zeitatile de care se leaga crearea Universului si a timpului, care sunt atat entitati fizice, prezente printer oameni, cat si zei si zeite). La fel ca si aceste zeitati primare, Tratarul este atat un loc, cat si o forta in sine. La inceput, Tartarul era vazut ca locul de penitenta al tuturor acelora care nu erau supusi zeilor, fiind considerati periculosi pentru puterea zeilor si pentru ierarhia sociala exista in Grecia antica. Mai tarziu, a fost locul in care isi gaseau pedeapsa vesnica toti infractorii.

Xibalba

Xibalba sau “locul temerii” este “iadul” din mitologia maya. Era guvernat de mai multe zeitati moarte si de ajutoarele acestora. Zeii si demonii traiau intr-un oras numit Xibalba dar frecventau Pamantul pentru a exercita puterea raului impotriva omului. Ei aduceau printre oameni foametea, frica, durerea si boala.

Diyu

In mitologia chineza, Diyu este considerat taramul mortilor. Este un loc supranatural care se intinde pe o suprafata mare si care se pare ca se bazeaza pe conceptia traditionala chineza a vietii de dincolo si pe ideea budista de Naraka. Deseori, Diyu este descris ca un labirind subteran cu nivele nenumarate, camere si dormitoare. Numarul acestor nivele si camere difera in functie de ramurile variate ale budismului, de la trei sau patru pana la zece sau chiar 18. Sufletul decedatului este judecat si trimis, in functie de pacatele savarsite, in diverse niveluri si camere pentru a-si primi pedeapsa.

Aralu

Unul dintre cele mai vechi concepte despre lumea de dincolo este “iadul” din cultura sumeriana. Date despre acest loc au fost relatate inca din timpul Babylonului, din anul 2.000 inainte de Hristos. Sumerienii numeau acest loc al intunericului vesnic Aralu, adica “Taramul Fara de Intoarcere”. Situat la baza unui munte, Aralu este un desert in care temperaturile sunt extrem de ridicate si nisipul inecacios. Sufletele blestemate erau stranse laolalat intr-o groapa comuna in mijlocul acestui desert, unde erau obligate sa inghita noroi pentru vecie. Mai mult decat atat, Aralu era bantuit de monstri si bestii. Cum in mitologia babiloniana nu exista un zeu supreme, nu exista nici judecatori pentru aceste suflete. Cu toate astea, faptele pe care omul le savarsea in timpul vietii pe Pamant isi puneau amprenta pe “calitatea” spiritului.

Uffern

Uffern este un cuvant galic care in general este tradus prin “iad”. Cu toate ca galii credeau in diverse forme de reincarnare si nu aveau un concept propriu-zis pentru infern, invaziile altor popoare migratoare au adus cu sine si credintele despre un astfel de loc.

Sursa: www.paranormalhaze.com

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog