05 februarie, 2011

Punctul de vedere al lui Chladenius

Chialda Radu Vasile,

Johann Martin Chladenius a fost unul dintre cei care s-a confruntat cu reale probleme privind interpretarea evenimentelor istorice. Era preocupat de modalitatea prin care putem privi în mod obiectiv istoria, astfel încât să nu înţelegem greşit nimic din ceea ce aceasta oferă celor care o studiază. Acesta a fost motivul pentru care a încercat să descopere o metodă de studiu a ştiinţelor umane, care în Introduction to the Correct Interpretation of the Reasonable Discourses and Writings (Introducere în interpretarea justă a discursurilor raţionale, vorbite şi scrise), publicată în 1742, la Leipzig
Teoria sa este împărţită în două secţiuni, prima privind o interpretare a adevărului universal, iar cealaltă are de-a face cu interpretarea informaţiilor istorice. Chladenius propune două criterii pentru atingerea unei înţelegeri perfecte a istoriei, pentru că numai printr-o astfel de privire aceasta poate fi înţeleasă în întreg ansamblul ei. Primul criteriu propus ar fi al unei înţelegeri a intenţiei autorului, făcând referire la aspectele psihologice sau la personalitatea sa, astfel că este introdus în actul interpretativ „eu-l personal”, care simte, trăieşte anumite stări, observă dintr-un anumit loc, analizează etc. Iar cea de-a doua propunere ar fi legată de legile raţiunii, cu alte cuvinte de claritatea limbajului şi de argumente raionale, ambele fiind cadranele unei povestiri (pentru Chladenius, istoria trebuia privită ca o naraţiune). Ca metodă originală a sa, acesta introduce punctul de vedere (der Sehe-punkt), concept despre care vorbeşte pe larg în cea de-a doua secţiune a cărţii amintite mai sus
Punctul de vedere pare să introducă elemente relativiste în hermeneutică, iar odată cu acesta trebuie să ne asumăm un risc inerent teoriei, motiv pentru care Chladenius apelează la distincţia dintre „intenţie imediată” şi „intenţie mediată”. Altfel spus, punctul de vedere pur şi simplu reflectă faptul că observatorii vor vedea evenimentele istoriei doar dintr-o postură particulară
Chladenius a simţit necesitatea unei astfel de interpretări deoarece a observat faptul că activitatea de „înţelegere” (verstehen) era văzută ca un apendice la „logică”. Astfel că, pornind de la Monadologia lui Leipniz (ideea de monadă ultimă care se auto-creează), propune, în Ştiinţa Generală a Istoriei, o metafizică bazată pe înţelegere. Din moment ce fiecare spirit trebuie să aibă propria sa reprezentare a lumii, este necesar pentru noi toţi să ştim câţi oameni au cunoştinţă de schimbările care se petrec în lume
Metoda sa introduce în studiul istoriei şi în hermeneutică factorul subiectiv, cel care poate să ofere mai multe informaţii spre deosebire de cel obiectiv. El insistă pe faptul că autorul are nevoie înainte de toate de o selecţie şi apoi de o evaluare a evenimentelor, iar tocmai această evaluare nu are cum să fie altfel decât una subiectivă. În urma selecţiei şi evaluării evenimentelor istoriei, autorul proiectează prin textul său o perspectivă asupra istoriei, în realitate, o naraţiune care redă propria sa înţelegere, propria sa interpretare, dintr-un anumit unghi de vedere, de localizare geografică, sau de apartenenţă culturală
Alături de Vico, Leibniz şi Kant, Chladenius este unul dintre cei care au fost preocupaţi de problema redării adevărului istoriei. Pentru el, faţă de istoriile anterioare, era foarte important cum poate fi cercetat şi reprezentat trecutul
Ceea ce aduce nou printr-o astfel de interpretare este însuşi faptul că ne propune un alt mod de a privi istoria. În Introducere în interpretarea justă a discursurilor raţionale, vorbite şi scrise ne arată motivul pentru care ar trebui să interpretăm faptele istorice folosind metoda punctului de vedere. El înţelege lumea greacă asemenea unei monade în care limbajul, gândirea, conceptele, accepţiunile, ori comportamentele sunt radical diferite de cele din lumea renaşterii. Monada Renascentistă foloseşte conceptele monadei greceşti însă acestea nu mai au sensul lor originar. Atât gândirea şi limbajul, cât şi înţelegerea realităţii şi plasarea în timp, nu le mai permit celor din renaştere să înţeleagă sensul originar al conceptelor preluate de la vechii greci. Aceste concepte au ajuns la renascentişti nu aşa cum erau ele folosite în Grecia Antică, ci ca o constelaţie conceptuală, concepte învăluite şi în corelaţie cu altele. Din antichitate până în renaştere conceptele au evoluat şi şi-au schimbat radical înţelesul.
Astfel că fiecare epocă, monadă, gândeşte în termenii unei structuri conceptuale proprii, conceptele folosite de cei dintr-o epocă anterioară nu mai pot fi conceptele pe care noi le utilizăm astăzi, poate doar forma să mai coincidă, nu şi sensurile.
Pornind ce la aceste consideraţii, în ceea ce priveşte tema tezei mele de doctorat: Barbaria, resemnificări şi accepţiuni contemporane, încerc să surprind faptul că acest concept, „barbaria”, care în antichitate avea sensul de „străin”, acel individ, sau acea societate, care se afla în afara lumii greceşti sau dincolo de limesul Imperiului Roman, care avea un comportament necivilizat şi lipsit de o cultură de tradiţie, care nu vorbea limba greacă sau limba latină mai târziu, care se închina altor zei decât ai grecilor sau romanilor, în general „celălalt” care era diferit, astăzi acest concept nu mai poate fi înţeles astfel.
Conceptul de barbarie a suferit şi el transformări la nivelul sensurilor. Ceea ce înţelegeau grecii sau romanii prin „celălalt”, astăzi nu se mai poate înţelege acelaşi lucru. Barbaria, care s-a născut pe fondul expresiei „noi şi ceilalţi” astăzi nu mai poate păstra aceleaşi sensuri, termenul „celălalt” dispărând din relaţia de mai sus resemnificat la rândul său de conceptul de globalizare. În acest context, barbaria trebuie să fie înţeleasă numai din punctul de vedere al fiecăruia dintre noi, conştiinţa unui „celălalt”, care să fie în afara noastră, ca societate sau ca civilizaţie, nu mai există. Sistemul unui schimb global şi al unei inter-relaţionări la scară globală, este motivul pentru care acest concept trebuie înţeles în noi forme de manifestare.












0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

nu te costa nimic sa adaugi un comentariu

News bog